Are cineva idee de cum putem "salva" o mamaliga cu cocoloase ? :-D Am incercat intr-o seara in care ne-am hotarat sa servim peste sa fac o mamaliguta mai moale, insa m-am cam grabit si n-am mai turnat faina 'in ploaie', cum ar fi fost normal :">. M-am chinuit mai apoi sa pescuiesc cocoloasele, dar n-am reusit mare lucru, asa ca am cam dat-o in bara in seara aia cu cina :-D... Stiu ca depinde si de faina pe care o folosesti si conditiile in care este pastrata, insa de fiecare data, urmand aceeasi reteta, imi iese altfel, si de cele mai multe ori cu cocoloase :"> :"> :">

Pai hai sa te intreb de la inceput cu ce fel de ustensila de bucatarie amesteci faina ? Eu obisnuiesc sa amestec cu telul, sotul meu cu melesteul. Daca se intampla sa se formeze cocoloase, atunci telul este potrivit. Sa incerci si sa imi spui daca ti-a iesit.

Foarte rar imi iese mamaliga cu cocoloase, pentru ca atunci ma grabesc si nu o mai mestec cum trebuie. Spuneai de conditiile in care e pastrata faina. De obicei, o tin in punga de hartie. Stiu ca, in mod normal, se adauga in ploaie, insa eu prefer sa o pun toata la inceput, apoi o las sa fiarba. Cu melesteul (facaletul, adica) incep sa o mestec dupa vreo 3-4 minute. La inceput e mai moale, dar pe parcurs se intareste putin si e numai buna. Cand pui apa si sare in ceaun, adauga si 1-2 picaturi de ulei. Ii da alta consistenta si o leaga mai bine.
Cand eram invatacel puneam faina cate putin, dar acum potrivesc cantitatea din ochi. Vorba aia, repetitia e mama invataturii.

Mie imi place mamaliga cu gris iese mult mai gustoasa si foarte usor de facut iar daca amesteci continuu si incet cu siguranta nu ai parte de nici o cocoloasa, secretul consta in a pune 3 linguri de ulei de masline in apa ce fierbe inainte de a turna faina si grisul.

Eu prima mamaliga care am facut-o a iesit super sarata si avea atatea cocoloase incat nu am putut servi mai mult de o lingura de mamaliga:))).

eh, elena, invatam. nimeni nu s-a nascut invatat. mie mi-i frica intotdeauna sa uit sa pui putina sare. am facut o singura data mamaliga nesarata si nu mai vreau! :)) cu gris recunosc ca nu stiu cum este. poate o sa incerc.

Ca sa eviti cocoloasele, poti sa folosesti un tel atunci cand torni in ploaie faina de porumb. Garantez ca iese bine daca mesteci continuu pana se incorporeaza toata faina.

Ca sa iasa o mamaliga buna trebuie sa o mesteci bine, bine. In plus sunt atatea mancaruri traditionale care se mananca cu mamaliga incat e pacat sa nu stii sa o prepari, si apoi cum repetitia e mama invataturii, exersati, exersati....

Eu in weekendul acesta am gustat mamaliga cu cartofi, a fost neasteptat de delicioasa, cartofii au fost fierti extrem de bine pentru a fi pisati pana sa obtinut un fel de pireu si apoi amestecat cu mamaliga obisnuita insa rezultatul a fost cu totul unul deosebit.

Ce buna ar fi o mamaliguta aburinda cu niste jumari si branzica sarata ca la bunica! O imagine care parca iti unge sufletul :p. Si-mi aduc aminte ca, oricat de mare ar fi fost mamaliguta facuta de bunica, se consuma mereu toata cand mergeam la ea. Are parca alt gust cand o faci la ceaun pe foc de plita. Mi se intampla sa fac chiar si o mamaliga mica acolo si sa raman cu mai mult de jumatate neconsumata. Cum fac atunci sa nu-mi para rau si sa n-o arunc imediat? O varianta ar fi la cuptor, cu oua. Mamaliga ramasa, rece, o pisati cu furculita. Se unge o forma cu unt sau ulei. Se pune un strat de mamaliga, unul de branza sarata (eu prefer combinat branza de vaca si branza de oaie) si apoi restul de mamaliga. Se introduce la cuptor pentru 25 de minute. Se scoate putin din cuptor si cu dosul unei linguri de lemn, uns eventual cu unt topit, se apasa din loc in loc facand adancituri pentru oua. In aceste adancituri se pune unt si apoi se sparge cate un ou in fiecare, dupa care se introduce din nou la cuptor pana se intaresc albusurile. Se serveste imediat! Pofta buna!